kitynukMai are un pik d munk
Postari: 61
|
|
După ceva vreme de mers, prizomierele şi criminalul ajung în bârlogul celui din urmă.
T: A fost super,extre, ultra mişto. Aţi văzut ce feţe au făcut?
K: Nu mai rău ca de obicei.
N: Şi voi v-aţi descurcat bine.
T: Mercic.
K: Oricum, trebuie să ne întoarcem.
N: De ce?
K: Or fi ei enervanţi, idioţi şi toate cele, dar au nevoie de noi, şi în plus poliţiştii te vor căuta şi mai mult dacă suntem noi cu tine. Dacă ne vom întoarce îi vom ţine pe poliţişti acupaţi atâta timp cât să scapi.
N: Nu serios, chiar nu e nevoie. Poliţiştii ăştia sunt prea proşti pt mine, şi pe deasupra vă sunt dator cu un suc.
K: Degeaba zic ei,dar tu chiar eşti de treabă.
N: Ştiu.
T: Dar noi chiar trbuie să ne întoarcem. Mi-am uitat telefonul.
N: Nici o problemă, îţi cumpăr altu.
T: Dar mama mă sună pe acela, aşa că trebuie să-l recuperez.
N: De ce insistaţi voi atâta să vă întoarceţi? Nu-mi spuneţi că vă place de ăia.
T şi K: Nouă? Nu. Ce? Nu. Categoric nu.
K: De unde ţi-a venit ideea asta?
N: Deci am dreptate. Nu-mi vine să cred că vă bateţi capul cu fetiţele alea, dar asta e. Vă puteţi întoarce.
T: Să şti că nu ai deloc dreptate. Nu ne place de ăia, doar ne folosim de ei.
N: Aha! Şi de ce v-aş crede?
K: Şi de ce nu ne-ai crede?
N: Pt că mă cunosc destul de mult pe mine, iar noi ,sincer acum, noi trei semănăm mai mult decât credeţi.
K: Bine, recunoaştem ne place de ei, dar numai puţinuş, puţinuş doar atât. Cât negru sub unghie.
T: Poate ne place nouă de ei, POATE, dar asta nu ne împiedică să ne folosim de ei. Ne place de ei, dar îi şi folosim.
N: Pt ce?
K: Pt…. Pt distracţie? Da, şi pt bani.
N: Pt bani? Din ce în ce mai interesat.
T: Păi tu cum crezi că ne-am prelungit noi excursia?
N: Asta aşa e. Dar ei vă plac pe voi?
K: Ce întrebare? Normal.
N: De unde ştiţi? V-au spus-o ei?
T: Nu, dar atâta le trebuie să nu ne placă, că e vai de ei.
K: Dacă ţin la viaţa lor, ar fi bine să ne placă.
N: Dar aţi văzut câtă munţii de bodyguarzi au?
Fetele nu răspund.
T: Lasă că ne descurcăm noi.
N: Vreţi să îi punem la încercare? Să vedem dacă vă plac cu adevărat.
K: Hey, tu! Tu vrei să profiţi de pe urma noastră. Îi pui să plătească o recompensă, pe care o vei păstra, nu-i aşa?
N: Ăăă, da.
T: Bravo! Aşa am fi făcut şi noi.
N: Deci acceptaţi?
T şi K: Nu.
N: De ce?
K: de ce crezi că vrem să ne irosim banii?
N: Încă nu sunt ai voştri.
K: Ba da.
N: Bine, facem altfel. Cine vă iubeşte cu adevărat îşi da si viaţa pt voi. Să vedem dacă ei ar fi dispuşi să facă acest lucru?
T: Spre binele lor,sper s-o facă.
K: Dar tu ce vrei în schimb?
N: Ce?
T: Bineînţeles că nu o să ne ajuţi pe gratis. Ce vrei?
N: Vedem noi la sfărşit.
K: Bine, dar să nu exagerezi.
N: Ok.
T: Şi care e planul?
N: Eu vi-l spun, iar voi mai faceţi modificări unde nu vă convine. Ascultaţi!
În acest timp, în secţia de poliţie.
B: Le-a luat. Au plecat.
t: Ştiu că ar trebui să mă bucur că am scăpat de el, dar nu înţeleg de ce nu o fac? De ce nu mă simt fericit?
P: Hai duceţi-vă acasă! Vă promitem că vă ţinem la curent. O să face tot posibilul să le salvăm întregi din mâinile psihopatului ăluia, deşi şansele sunt foarte mici.
intre timp, Caro şi Fifi erau în drum spre România pt a da vestea cea tragică părinţilor victimelor.
Băieţii pleacă acasă împreună cu iubitele lor care nu îndrăzneau să spună nimic din ce s-a întâmplat cu adevărat
M: Lasă iubire că e mai bine aşa! Şi aşa nu le suportai tu.
A: În sfârşit o să putem trăi în pace. Nu mai e nimeni care să ne sâcâie, care să intervină în dragostea noastră.
Băieţii nu răspund. Erau absorbiţi de găndurile lor.
t: de ce nu mă bucur? De ce nu sunt fericit că am scăpat de o pacoste? În plus ele asta ar fi făcut dacă eram în locul lor.
B: Asta nu pot să înţeleg nici eu.
t: Am o idee. Ce ar fi să mergem într-un bar să ne îmbătăm până nu mai ştim de noi, să agăţăm puicuţe şi să ne distrăm cu ele.
B: Dacă te face fericit… hai!
t: Mă face, mă face.
B: Noi ne ducem într-un bar iubire.
A: Venim şi noi.
t: Nu. Voi vă duceţi acasă.
M: Bine, dar vede-ti c cne ne inselati.
t: noi? noi nu facem asa cva . noi suntem cuminti precum niste... niste ingerasi. hai acum duceti-va acasa!
Fiecare se îndreaptă spre locaţiile alese.
Ajunşi în bar, ei se aşază la o masă şi comandă băutură cu nemiluita. Dar după primul pahar devin din nou trişti.
t: Parcă nu mai e aşa bună băutura când nu e cineva lângă tine să-ţi dea una în cap şi să strige până surzeşti : ’ nu-ţi era de ajuns că erai un aurolac tâmpit, nesimţit, prost, porc etc ? Mai trebuia să fi şi beat ?’
B: Cred că ne-am obişnuit să ţipe cineva la noi cănd greşim.
t: Doar când greşim?
B: Mă rog, tot timpul.
t: ai dreptate.
B: Toate lucurile bune sunt interzise, şi cum nu e nimeni aici să-ţi interzică…
( Şi în continuare o discuţie tot la fel de plictisitoare.)
Pe la mijlocul unei discuţii foarte boring sună telefonul lui Bill.
N: Ghici cine-i?
B: Îmi pare rău, dar ai greşit numărul. Nu sunt vrăjitoarea Maranda.
N: păcat! Atunci va trebui să te duci la o ghicitoare ca să afli dacă mai sunt în viaţă prietenele tale, dacă mai sunt întregi… Cum vrei tu. Pa pa!
B: Stai!
N: Brusc oferata mea a devenit interesantă. Spune.
B: unde le-ai dus pe prietenele mele?
N: unde se duc toţi morţii. Într-o groapă din cimitir.
B: Le-ai omorât?
N: Deocamdată nu. Mă mai joc puţin cu ele. Ia ascultă!
K: Aaaaaaaa! Ajutor! Samebody save me!
N: Dulceaţă! Transmitei un mesaj lui Bill.
K: Bill, te rog fă ceva. E nebun.
B: Şi ce ai vrea să fac?
K: Futuţi morţii măti Bill. Eu mor aici şi tu nu şti ce să fac.
B: Spune-mi unde eşti. vin după tine.
N: Nu, nu ,nu. Nu se spune, aşa că nu trişaţi.
B: Ce vrei?
N: Să ne jucăm.
B: Eşti dus cu pluta omule.
N: Poate. Uite care sunt regulile jocului: 1) fără poliţie
2) trebuie să rezolvi nişte ghicitori într-un timp record. La sfărşit vei primi fata. E simplu! Te bagi?
B: Fata? Una? Erau două.
N: Una, două, ce mai contează? Dacă nu răspunzi cât mai repede va rămâne doar una.
B: Cealaltă e bine?
N: Poate da....sau pate nu
B: Nu mă mulţumesc cu poate. E bine sau nu?
N: Sfatul meu e să te muţumeşti cu mai puţin decât fără nimic. În cazul tău doar cu o fată.
B: Ce i-ai făcut?:
N: Eu? Nimic.
B: Atunci cine?
N: Bau-bau.
B:Tu te joci cu nervii mei?
N:ssssst! Nu mai spune la nimeni, dar da. Şi cealaltă e bine, doar că nu poate să vorbească momentan. Acu zi, vă băgaţi în joc?
B:avem d ales. Da.
N: Foarte bine. Acum aşteaptă să te sun eu din nou, şi nu uita fără poliţie.
Cei doi încheie convorbirea.
Tom care îşi rodea ungiile de emoţie şi de frică cere amănunt.
t: Ce a zis?
B: Nimic normal. Vrea să jucăm un joc cu el. miza este viaţa fetelor.
t: Ce fel de joc?
B: Ceva legat de ghicitori.
t: Atunci e bine. La grădiniţă eram cel mai bun la dezlegat ghicitori.
B: Da cum spui tu. Acum să mergem acasă. Trebuie să avem mintea limpede când dezlegăm ghicitorile aluia.
Cei doi se duc acasă şi se culcă.
Pe la 2 noapte telefonul lui Tom sună... şi sună... şi sună până când Bill răspunde somnoros.
B: Alo! Dacă eşti o fată cu care trebuia să iasă Tom, să şti că e ocupat. Nu poate veni.
N subţiindu-şi vocea) Păcat! I-aşi fi arătat în seara asta nişte scheme de s-ar cruci.
B: Necula? Ce vrei? Le-ai făcut ceva la fete?
N: Am făcut prima ghicitoare. Ascultă: ’ Ăv-iţecud iodnâma,
Nî leca col ednu,
Ednu iţegrem iov
Dnâc aericiref un ăv egnuja.
B: Ce? Poţi să mai repeţi o dată? Cred că sunt cam adormit că am înţeles un maaaare nimic.
N: Până mâine dimineaţă la ora 7 să fi acolo unde zice ghicitoarea.
B: Mai repetă. Alo? Alo? Du-te dracu că ai închis. Tom, scularea!
t:...
B:Băi, scoală-te! Trebuie să rezolvăm ghicitoarea.
Tom se ridică în capul oaselor şi mormăie ceva.
t: Orice ar fi poate să aştepte până mâine. Şi se trânteşte la loc.
B: Ai dreptate. Şi mâine e o nouă zi. Ne sculăm mai devreme şi o rezolvăm. Nu suntem chiar atât de proşti.dă-te mai încolo.
Băieţii se culcă la loc.
hai fetelor k n mai e mult. in curand n o sa va mai stresez c aberatiile mele. , dar pana atunci sper sa rezistati torturii si sa citi .
|
|
Da şi e fără Tom!
? Nu mai am aer. Câtă nesimţire pe una lume.
, sau numai u vrei? nu vreau sa va bag p gat cva